Frânghia elefantului

22 Mai Frânghia elefantului

Un bărbat trecea liniştit pe lângă un circ când deodată a observat elefanţii. Acesta s-a oprit brusc şi era şocat de faptul că aceste animale imense sunt ţinute în loc doar de o frânghie mică, legată de unul dintre picioarele din faţă. Fără lanţuri, fără cuşcă.

Bărbatul l-a zărit pe dresorul lor şi l-a întrebat de ce stau elefanţii acolo, fără a încerca să scape, deşi sunt ţinuţi în loc doar de o frânghie mică, pe care ar putea să o rupă oricând.

„Păi”, răspunde dresorul, „încă de când sunt foarte mici, noi folosim aceeaşi frânghie pentru a-i ţine în loc, iar la vârsta aceea este de ajuns pentru a-i face să nu scape. După ce cresc, ei sunt condiţionaţi să creadă că nu pot scăpa. Ei cred că frânghia aceea încă îi mai poate ţine captivi şi astfel ei nu încearcă niciodată să se elibereze”.

Bărbatul a rămas uimit. Aceste animale ar putea scăpa oricând şi-ar dori ele, dar prin simplul fapt că ele consideră că nu pot, rămân blocate şi captive în curtea circului.

La fel ca în cazul elefanţilor, câţi dintre noi nu trec prin viaţă fiind constrânşi de ideea că nu putem realiza un anumit lucru, doar prin simplul fapt că nu ne-a ieşit prima oară când am încercat?
Eşecul este o parte din procesul de învăţare. Nu ar trebui să ne dăm bătuţi niciodată în ceea ce priveşte înfruntarea barierelor ce ne apar în drum.

Această poveste cu tâlc, cu autor necunoscut, are rostul de a stimula gândirea liberă a omului şi de a-l face să încerce pe tot parcursul vieţii sale să îşi depăşească condiţia.